Ce „zice” GDPR pe cazul încercării de intimidare a RISE Project de gruparea „Dragnea”

Din 3 noiembrie, RISE Project a anunțat că a intrat în posesia unor documente, mii de documente, despre activitatea Tel Drum, companie cu care ar avea legături și Dragnea. Acum, un om al PSD încearcă o intimidare.

GDPR e un regulament introdus de Uniunea Europeană în 2018 ca să le asigure utilizatorilor de internet mai multă intimitate. A fost gândit ca o formă de blocare a companiilor mari, ca Google și Facebook, care colectează foarte multe date. De data asta, la noi, GDPR e o scuză folosită de o apropiată PSD pentru a intimida publicația RISE Project și jurnaliștii acesteia.

Regulament general privind protecția datelor (GDPR, pe scurt) are un capitol în care menționează reguli în cazul prelucrării și libertății de exprimare și de informare. Articolul 85 acoperă cazul presei și ce aplică GDPR. Poate fi consultat și online.

„Pentru prelucrarea efectuată în scopuri jurnalistice […] statele membre prevăd exonerări sau derogări de la dispozițiile capitolului II (principii), ale capitolului III (drepturile persoanei vizate), ale capitolului IV (operatorul și persoana împuternicită de operator), ale capitolului V (transferul datelor cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale), ale capitolului VI (autorități de supraveghere independente), ale capitolului VII (cooperare și coerență) și ale capitolului IX (situații specifice de prelucrare a datelor) în cazul în care acestea sunt necesare pentru a asigura un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare și de informare”, se arată în articol.

Și asta nu e tot.

Punctul 4) – Prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să fie în serviciul cetățenilor. Dreptul la protecția datelor cu caracter personal nu este un drept absolut; acesta trebuie luat în considerare în raport cu funcția pe care o îndeplinește în societate și echilibrat cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporționalității.

Punctul 14) – Prezentul regulament nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal care privesc persoane juridice și, în special, întreprinderi cu personalitate juridică, inclusiv numele și tipul de persoană juridică și datele de contact ale persoanei juridice.

Punctul (65) – Păstrarea în continuare a datelor cu caracter personal ar trebui să fie legală în cazul în care este necesară pentru exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și de informare, pentru respectarea unei obligații legale, pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul, din motive de interes public în domeniul sănătății publice, în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice sau pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță.

Cum e folosit GDPR la intimidare

RISE Project a publicat pe 5 noiembrie primul articol dintr-o serie denumită „Teleorman Leaks”. Publicația a intrat în posesia unor documente despre afacerile Tel Drum și oamenii care conduc compania și trag sforile. Petre Pitiș, directorul Tel Drum, și Nicoleta Pene, mâna dreaptă, au cerut deja mai multor publicații să fie „uitați”, invocând datele cu caracter personal.

Pe 8 noiembrie, intră în acțiune Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCP). Aceasta ar trebui să se asigure că GDPR e implementat și respectat în România, dar de data asta e doar un instrument folosit pentru cazuri de intimidare.

„Potrivit informațiilor publicate în mass-media, pe contul dvs. de Facebook […] au fost dezvăluite date cu caracter personal (documente, imagini – poze, video) ale unor persoane vizate (persoane fizice)”, se aratăa în document.

RISE Project trebuie să răspundă în 10 zile. Mai mult, ANSPCP a invocat legea 102/2005, articolul 14, alin. (2), ca să amenințe și cu câte 3.000 de lei amendă pentru fiecare zi de întârziere. Mai mult, iar aici e partea amuzantă, a amenințat și cu amendă dată în numele GDPR (a numit articolul 83, alin. 5, lit. e). Ce amendă? Ei bine, 20 de milioane de euro.

Cine conduce Autoritatea care încearcă să intimideze RISE Project

Publicația a pus pe Facebook informarea și a venit cu câteva informații suplimentare. „Instituția este condusă de Ancuța Opre, numită de Senat și urmărită penal la DNA pentru abuz în servicu comis într-o funcție anterioară. Mai precis, Opre este acuzată că ar fi supraevaluat proprietăți când era șefa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), într-un dosar celebru (care poate fi consultat pe site-ul DNA – n.r.)”, a menționat RISE Project.

„Preșdinta Ancuța Opre, om cu vechime în PSD, a fost colegă la ANRP cu George Bălăiți, cel care semnează solicitarea către RISE. Bălăiți a lucrat înainte la serviciul de comunicare al PSD și e acum șef serviciu control operatori în cadrul ANSPCP”, a mai scris RISE.

Primul articol din seria poate fi citit pe site-ul RISE Project. Acolo poți vedea, încă, persoanele menționate, importanța lor în compania Tel Drum, relațiile cu Tel Drum, dar și de ce e de interes public să știi aceste ramificații pentru o companie apropiată lui Dragnea.